~Thinking.
Capitolul 3 – True Love ♥
Rebekah o legă instanteu pe Elena. E clar , erau toţi hibrizi. Ce ciudat… Ştefan fusese luat cu tot cu scaun, legat.. Şi Damon pe jos suferind.
– Ce vrei de la mine? Elena parcă era şefa ei .. Dar totuşi era invers.
– Vreau doar puţin sânge Elena.. Klaus are nevoie de hibrizi.
Rebekah arată o siringă cu un ac destul de mare , dar ea credea că totuşi ceva nu e în regulă.. Nu cred că făcea toate astea doar pentru câteva picături de sânge.
Rebekah pregătise acul , tzassh . Elena rămăsese pe loc fără pic de suflare. Nu mai avea respiraţie.
Damon , umpic trezit , nu avea putere, însă dragostea lui pentru Elena a devenit o forţa totală de energie care a doborât-o pe Rebekah, vă daţi seama? Pe un original!
Damon, i-a spus lui Elena, ceva pe care trebuia să ţină minte..
” Încrederea nu se câştigă aşa uşor, timpul nu este acum , alegerea va fi doar una. Una grea şi nesăbuită. Ai vrea să te gândeşti mai repede..Dar totuşi nu poţi,deoarece inimile nu sunt aşa uşor de sfătuitoare cu privinţa la asta.”
Elena deschise un ochi, iar o lacrimă mică i-a ieşit din ochişorul ei drăgălaş. Damon se abţinea să nu .. Plângă!? Da. Damon se abţinea! Îi date Elenei puţin sânge de vindecare, şi plecă, lăsând-o pe biata Elena acolo.
Ce să şi faci.. Într-o noapte, adormi unde rămâi, şi te duci în ţara viselor înainte să-ţi aminteşti mai totul din urmă.
Şi iată că Elena s-a trezit într-o dimineaţă cu totul frumoasă, cu un soare roşu, şi florile care se răzbunau pe locuinţa ta. Nimeni nu era în locuinţa Salvatore, doar sarmana Elena care rămăsese acolo în noaptea aceea..bine ca Damon i-a desfăcut sfoară.. Ea a luat telefonul şi l-a apelat pe Damon, disperată.
Aşteaptă. Sună. Aşteaptă. Sună. *bip*
– Da ?
– Damon.. Sunt eu Elena! Cu o voce uşoară, limpede şi liniştitoare.
– De ce nu eşti acasă?
– Sunt la cumpărături Elena.. Şi aşa vin pe la tine mai târziu am o surpriză.
– Ştefan?
– Nu prea vreau să îl salvăm acum. Să mai aşteptăm. Wow, ce serios părea Damon.
Doamne doamne.. Şi Elena era de acord cu asta. Adică cum naiba să-l lase pe săracul Ştefan să moară.. unde o fi el, la Klaus acasă?
Elena a fugit acasă, şi-a schimbat hainele ei împuţite.. Habar navea de ce erau aşa jegoase.. Dar mă rog.
Damon sosise şi el, intrând rapid în casă.
– Elena.. Damon scoase de la spate un mic lanţ special , strălucitor de-a binelea , mai rău că în poveşti.. Cred că a fost scump..
Elenei nu îi venea să creadă.. Era unul aşa drăguţ. Aşa că îl acceptă. Iubirea lui Damon faţă de ea.. Chiar era prea prea dependanta. Să zic aşa.
~Va urma~
Mă scuzaţi dacă este scurt. Dar vreau să fie o continuare mai.. specială.
~Emitză
~Fiction Society! 